Va prezentam adresa primită de la Președinția Romaniei:
"Am luat cunostinta din petitia adresata Presedintelui României, domnul Klaus Iohannis, despre solicitarea dumneavoastra.
În vederea analizarii problemelor semnalate, petitia dumneavoastra a fost trimisa la Ministerul Afacerilor Interne, cât si la Autoritatea Electorala Permanenta.
Urmeaza ca, în termenul legal, institutiile sesizate sa comunice, Administratiei Prezidentiale si dumneavoastra, solutia adoptata".
Cu stima,
Consilier de Stat
Gabriel-Cristian Piscociu
Referitor la petitia adresata Presedentiei si la articolul aparut in data
04/03/2015
Asociatia politica „Alleanza dei Romeni” – „Alianța Românilor”, cu sediul in Torino- Italia,fondată conform Art. 36 Codice Civile și Art. 18 și 49 din Constitutia italiana , cu aleasă consideraţie, sincer respect şi încredere pentru Domniile-Voastre,
vă transmitem prezenta scrisoare, care conţine o propunere de lege ferenda, pe care, din perspectiva noastra , de cetăţeni români, aflaţi în prezent în străinătate, o considerăm utilă şi necesară a intra în reglementarea normativă a Statului român.
Aşadar, vă adresăm respectuoasa rugăminte ca, în măsura în care veţi aprecia şi Dumneavoastră utilă propunerea noastră, să o direcţionaţi pe căile instituţionale, care vă stau la îndemână, spre a dobândi consacrare legislativă.
În considerarea realităţii concrete existente în prezent, constând în aceea că un număr impresionant de cetăţeni români, de ordinul milioanelor, se află în diaspora, fără a exista o evidenţă clară a acestor cetăţeni în bazele de date ale autorităţilor competente ale Statului român, propunerea, pe care înţelegem să v-o adresem, are în vedere adoptarea unei Legi, prin care să se înfiinţeze un „Registru al Cetăţenilor Români din Străinătate” şi să se stabilească toate aspectele, substanţiale şi procedurale, presupuse de existenţa unui astfel de Registru, respectiv autoritatea statală, care să ţină respectivul Registru.
Am pornit de la urmatoarele premise:
Legislaţia în vigoare din România, nu conţine prevederi in acest sens, neexistând un mecanism statistic prin care se poate înregistra rapid atât numarul persoanelor care calătoresc peste hotare pentru o perioada mai mare de 12 luni ,cât si pentru cetatenii care se intorc definitiv in România.Mai nou se verifică in aceasta perioadă de criză si transferul unui numar insemnat de persoane,(insa necunoscut) dintr-o tară straină (Spania,Italia,Grecia) in alte locatii mai putin afectate economic(Germania,Anglia).
Expunere de motive:
Ce se doreşte a fi „Registrul Cetăţenilor Români din Străinătate”- “RCRS”?
RCRS va reprezenta ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei în afara graniţelor ţării. Va conţine datele cetăţenilor români, care vor declara prezenţa lor şi a familiilor lor în străinătate, pentru o perioadă mai mare de 12 luni .
Propunerea legislativă de faţă încearcă să introducă o procedură de monitorizare a migraţiei române în toată lumea. Am avut în vedere preluarea unor idei din acte normative existentente în legislaţia din Spania si Italia, ţări care în trecut s-au confruntat cu un fenomen al migraţiei, asemănător realităţii româneşti din prezent. Lipsa din legislaţia noastră a unui cadru juridic, statistic, unitar si modern, adaptat la realităţile societăţii româneşti, din ţară şi din străinătate, face practic imposibilă cunoaşterea, în timp real şi exact, a numărului românilor din străinătate, datele în urma unui eventual recensământ nefiind relevante, privind fenomenul în asamblu al migraţiei.
Acest organism poate fi împărţit în patru secţiuni:
1.naşteri şi căsătorii;
2.generale;
3.decese şi cetăţenie;
4.reprezentare juridică.
Intocmirea si actualizarea se va face de catre Ministerul Afacerilor Externe ,prin misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.Gestionarea si valorificarea datelor din RCSR se va face de catre Ministerul Administratiei si Internelor,prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor si de catre serviciile publice comunitare de evidenta a populatiei.
Se vor înscrie în RCRS :
-cetăţenii care îsi transferă reședința sau domiciliul în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni;
-cetăţenii cu domiciliul în afara graniţelor fie pentru că sunt născuţi în străinătate fie pentru că au redobândit cetăţenia română (cetățeni români, originari din fostele teritorii românești Serbia, Ucraina, Macedonia, Albania, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Grecia şi alte ţări si cei aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni care au dobândit cetățenia română );
-persoane aflate într-un stat străin fără rezidenţă, cu menţiunea “non –rezident”.
Nu trebuie să se înscrie în RCRS:
-cetăţenii care călătoresc în străinătate, pentru o perioadă mai mică de un an;
-lucrătorii sezonieri;
-angajaţii care deservesc statul român peste hotare
-militarii din armata română, în serviciu, cu birouri şi structurile NATO, răspândite în străinătate.
Radierea din registrul RCRS are loc:
a) odată cu revenirea la reşedinţa din România;
b) în caz de deces;
c) pentru pierderea cetăţeniei române.
Înscrierea în RCRS este un drept şi o îndatorire cetăţenească şi formează baza pentru o serie de servicii furnizate de reprezentanțele consulare în străinătate, oferind şi posibilitatea îmbunătăţirii exercitării drepturilor electorale.
Certificatul de Rezidenţă, emis de către autoritatea consulară, va servi drept dovadă oficială a perioadei de rezidenţă peste hotare. Va facilita anumite proceduri vamale, în ceea ce priveşte introducerea în ţară a unor mărfuri, atunci când se doreşte restabilirea rezidenţei în România.
"Am luat cunostinta din petitia adresata Presedintelui României, domnul Klaus Iohannis, despre solicitarea dumneavoastra.
În vederea analizarii problemelor semnalate, petitia dumneavoastra a fost trimisa la Ministerul Afacerilor Interne, cât si la Autoritatea Electorala Permanenta.
Urmeaza ca, în termenul legal, institutiile sesizate sa comunice, Administratiei Prezidentiale si dumneavoastra, solutia adoptata".
Cu stima,
Consilier de Stat
Gabriel-Cristian Piscociu
Referitor la petitia adresata Presedentiei si la articolul aparut in data
04/03/2015
Asociatia politica „Alleanza dei Romeni” – „Alianța Românilor”, cu sediul in Torino- Italia,fondată conform Art. 36 Codice Civile și Art. 18 și 49 din Constitutia italiana , cu aleasă consideraţie, sincer respect şi încredere pentru Domniile-Voastre,
vă transmitem prezenta scrisoare, care conţine o propunere de lege ferenda, pe care, din perspectiva noastra , de cetăţeni români, aflaţi în prezent în străinătate, o considerăm utilă şi necesară a intra în reglementarea normativă a Statului român.
Aşadar, vă adresăm respectuoasa rugăminte ca, în măsura în care veţi aprecia şi Dumneavoastră utilă propunerea noastră, să o direcţionaţi pe căile instituţionale, care vă stau la îndemână, spre a dobândi consacrare legislativă.În considerarea realităţii concrete existente în prezent, constând în aceea că un număr impresionant de cetăţeni români, de ordinul milioanelor, se află în diaspora, fără a exista o evidenţă clară a acestor cetăţeni în bazele de date ale autorităţilor competente ale Statului român, propunerea, pe care înţelegem să v-o adresem, are în vedere adoptarea unei Legi, prin care să se înfiinţeze un „Registru al Cetăţenilor Români din Străinătate” şi să se stabilească toate aspectele, substanţiale şi procedurale, presupuse de existenţa unui astfel de Registru, respectiv autoritatea statală, care să ţină respectivul Registru.
Am pornit de la urmatoarele premise:
Legislaţia în vigoare din România, nu conţine prevederi in acest sens, neexistând un mecanism statistic prin care se poate înregistra rapid atât numarul persoanelor care calătoresc peste hotare pentru o perioada mai mare de 12 luni ,cât si pentru cetatenii care se intorc definitiv in România.Mai nou se verifică in aceasta perioadă de criză si transferul unui numar insemnat de persoane,(insa necunoscut) dintr-o tară straină (Spania,Italia,Grecia) in alte locatii mai putin afectate economic(Germania,Anglia).
Expunere de motive:
Ce se doreşte a fi „Registrul Cetăţenilor Români din Străinătate”- “RCRS”?
RCRS va reprezenta ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei în afara graniţelor ţării. Va conţine datele cetăţenilor români, care vor declara prezenţa lor şi a familiilor lor în străinătate, pentru o perioadă mai mare de 12 luni .
Propunerea legislativă de faţă încearcă să introducă o procedură de monitorizare a migraţiei române în toată lumea. Am avut în vedere preluarea unor idei din acte normative existentente în legislaţia din Spania si Italia, ţări care în trecut s-au confruntat cu un fenomen al migraţiei, asemănător realităţii româneşti din prezent. Lipsa din legislaţia noastră a unui cadru juridic, statistic, unitar si modern, adaptat la realităţile societăţii româneşti, din ţară şi din străinătate, face practic imposibilă cunoaşterea, în timp real şi exact, a numărului românilor din străinătate, datele în urma unui eventual recensământ nefiind relevante, privind fenomenul în asamblu al migraţiei.
Acest organism poate fi împărţit în patru secţiuni:
1.naşteri şi căsătorii;
2.generale;
3.decese şi cetăţenie;
4.reprezentare juridică.
Intocmirea si actualizarea se va face de catre Ministerul Afacerilor Externe ,prin misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.Gestionarea si valorificarea datelor din RCSR se va face de catre Ministerul Administratiei si Internelor,prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor si de catre serviciile publice comunitare de evidenta a populatiei.
Se vor înscrie în RCRS :
-cetăţenii care îsi transferă reședința sau domiciliul în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni;
-cetăţenii cu domiciliul în afara graniţelor fie pentru că sunt născuţi în străinătate fie pentru că au redobândit cetăţenia română (cetățeni români, originari din fostele teritorii românești Serbia, Ucraina, Macedonia, Albania, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Grecia şi alte ţări si cei aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni care au dobândit cetățenia română );
-persoane aflate într-un stat străin fără rezidenţă, cu menţiunea “non –rezident”.
Nu trebuie să se înscrie în RCRS:
-cetăţenii care călătoresc în străinătate, pentru o perioadă mai mică de un an;
-lucrătorii sezonieri;
-angajaţii care deservesc statul român peste hotare
-militarii din armata română, în serviciu, cu birouri şi structurile NATO, răspândite în străinătate.
Radierea din registrul RCRS are loc:
a) odată cu revenirea la reşedinţa din România;
b) în caz de deces;
c) pentru pierderea cetăţeniei române.
Înscrierea în RCRS este un drept şi o îndatorire cetăţenească şi formează baza pentru o serie de servicii furnizate de reprezentanțele consulare în străinătate, oferind şi posibilitatea îmbunătăţirii exercitării drepturilor electorale.
Certificatul de Rezidenţă, emis de către autoritatea consulară, va servi drept dovadă oficială a perioadei de rezidenţă peste hotare. Va facilita anumite proceduri vamale, în ceea ce priveşte introducerea în ţară a unor mărfuri, atunci când se doreşte restabilirea rezidenţei în România.
